Prezentarea explorează lumea fascinantă a Patericului, colecția de întâmplări și cuvinte ale părinților deșertului egiptean din veacurile IV-V, dar ofertantă în răspunsuri pentru orice veac, în încercarea de a descoperi care este traseul devenirii spirituale, care sunt etapele ce se succed și se interferează (cu puncte comune, dar și cu impredictibilități date de specificul fiecăruia și de lucrarea minunată a lui Dumnezeu) în dobândirea unei maturități duhovnicești, ideal al oricărui monah și creștin.

Ca subteme de abordat se pot enumera: motivații, accidente, soluții, pricini de poticnire și faruri luminoase pe drumul spre desăvârșire; „bătrâni” și ucenici, sau rolul povățuitorului în maturizarea spirituală; semnalmentele accederii la aceasta și posibile pericole ale așezării „confortabile” în ea; cât de „în vârstă” este un „bătrân” (gheron, avva)?; abordarea vieții, a ispitelor, a experiențelor harului, a bătrâneții și a „sfârșitului” prin ochii maturi duhovnicește etc.

„Ceasul de azi” al umanității nu poate face abstracție de experiențele formării spirituale validate de Părinții Bisericii, precum nici nu se cade a le „idolatriza” sau „ideologiza”. Căci, dacă Duhul suflă unde și cum dorește (cf. Ioan 3, 8), suntem invitați a fi deschiși ca preocupării noastre de maturizare duhovnicească – prin rugăciune și nevoință, prin apel la Tradiție și atenție la cele ale prezentului, prin tânjire lăuntrică și limpezime a cugetului înaintea valurilor de confuzii – să i se arate măreția Dumnezeului Celui viu, Care pe toate le poate face noi, înnoite și înnoitoare (cf. Apocalipsa 21, 5), oricând dispus a aduce soluții pururi proaspete celor deschiși a-I primi cu credință cuvântul că El ne este alături, în toate zilele, până la sfârșitul și al veacurilor, și al nostru personal (cf. Matei 28, 19).