Lumea s-a schimbat, totul este în mișcare într-un ritm accelerat. În acest iureș, în care aproape întreaga omenire pierduse contactul cu sine însăși, s-a instalat pandemia de COVID 19. Virusul SARS-CoV-2, cu diversele sale mutații s-a răspândit pe întreg mapamondul cu aceeași viteză care ne domină viața. Și atunci, dintr-o dată, întreaga planetă a tăcut. Și a tăcut mult timp, perioadă în care s-a născut, pentru foarte mulți, întrebarea: Oare cum vom fi după pandemie, mai buni, mai răi, mai recunoscători?! După multe provocări, am început să ne întoarcem la o viață fără restricțiile pandemiei și începem să observăm efectele pe plan social, medical și psihologic. Fără îndoială că perioada pandemiei a fost dominată de utilizarea excesivă a tehnologiei digitale, pentru că oamenii, fiind nevoiți să stea în casă, și-au găsit refugiu în device-uri. Lucrarea aceasta încearcă să prezinte impactul utilizării tehnologiei digitale în perioada pandemiei asupra stării de sănătate și a vieții sociale.

Materiale și metode:  Studiul calitativ s-a realizat în ianuarie 2022 și au participat 105 voluntari, cu vârsta cuprinsă între 18 și 53 ani. S-a aplicat metoda interviului semi-structurat, realizat online, după obținerea consimțământului informat.

Rezultate și discuții: S-a constatat că participanții la studiu au utilizat device-urile în medie 8-10 ore/zi pentru desfășurarea în mediu online a activității profesionale și/sau educaționale, pentru cumpărături, plata facturilor, dar mai ales pentru comunicare, informare și relaxare. Avantajele au fost reprezentate de faptul că s-a continuat activitatea, s-a menținut legătura între persoane în perioada izolării, informațiile s-au accesat rapid, a fost comod, s-a câștigat timpul alocat deplasării zilnice, s-a evitat contactul cu persoanele infectate. Dezavantajele invocate frecvent în lotul studiat au fost: lipsa comunicării față în față, singurătatea, mecanizarea tuturor lucrurilor, plictiseala. Respondenții au fost afectați în special de singurătate datorită pierderii interacțiunilor de tip social, instalându-se chiar o frică de interacțiune fizică directă, de contactul uman real. Totodată, mediul online a fost o sursă de manipulare și de transmitere a știrilor alarmante, a dezinformărilor, inducând o stare de anxietate, de panică și generând noi insecurități. În timpul pandemiei oamenii s-au adaptat la un stil de viață în care foloseau tehnologia digitală aproape toată ziua, stăteau confortabil în casă și aveau totul fără a depune efort. În aceste condiții foarte mulți vor prefera această lejeritate și în viitor, mai ales că tehnologia digitală este vitală, fiind noul mod de comunicare. În perioada post-pandemică foarte puțini vor putea renunța la utilizarea excesivă a device-urilor sau cel puțin să înlocuiască o rutină cu alta, pentru că mecanismele dependenței digitale s-au instalat deja pentru foarte mulți. Cu alte cuvinte ,, pandemia va trece, dar adicția digitală dobândită în timpul acesteia, nu”.

Concluzie: Utilizarea tehnologiei digitale în situația de criză a fost o soluție pentru a evita blocarea tuturor activităților și pentru a se menține comunicarea între oameni, fie ea și virtuală. Marea provocare o reprezintă consecințele folosirii excesive care s-au instalat și datorită cărora, reluarea activităților și reacomodarea la viața anterioară, reintegrarea în colective, sunt dificile pentru o mare parte a populației. Readucerea individului în centrul comunicării față în față, ieșirea din lumea virtuală sunt căi prin care societatea se poate vindeca de tristețe și de singurătatea profundă induse de pandemie.