Rezultat al cooperării dintre autoritățile Statului și culte, cu o implicare largă a reprezentanților societății civile și a instituțiilor legislative și executive ale Statului, în cadrul procedurilor implicate de transparența decizională, în cadrul procesului de avizare de către ministerele implicate, în Comisiile de la Senat, în comisiile și plenul Camerei Deputaților, subiect de dezbatere în cadrul unor simpozioane și mese rotunde cu participare națională și internațională, având formulat și punctul de vedere favorabil al Comisiei de la Veneția, consider că legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România a fost analizată cu responsabilitate.

Suportul majorității cultelor (cultele care au susținut proiectul legii reunesc aproximativ 98 % dintre cetățenii României) și-a găsit correspondent în  majoritatea cu care textul a fost adoptat de către plenul Camerei Deputaților: 220 de voturi pentru, o abținere și 1 vot împotrivă.

Am convingerea că susținerea proiectului se datorează și consecvenței cu care reprezentanții inițiatorilor au militat pentru menținerea formei convenite cu reprezentanții cultelor. Este semnificativ și îmbucurător că, în momentul imediat premergător aderării României la UE, legea adoptată de Parlament abrogă Decretul comunist nr. 177/1948 privind regimul general al cultelor. Astfel, un domeniu atât de sensibil și de important, precum cel al vieții religioase, este acum reglementat în conformitate cu realitatea românească, respectând, în același timp, exigențele europene.