Articole despre: comunicare

Potrivit învățăturii revelate, toate au fost create de Dumnezeu, prin cuvânt, și există pentru om, coroana creației, creat după chipul și asemănarea Sa. Urmare a acestui dat ontologic, persoana umană este orizontul de manifestare a vieții și a lumii.

Câteva considerații, pornind de la mistica siriacă

Michel Foucault susținea faptul că noțiunea de adevăr nu este altceva decât un instrument al puterii. Astfel, nu se mai crede în adevăr ca valoare intrinsecă, ca scop ultim, ci ca valoare instrumentală, aflată în scopul fericirii sau libertății. Miza gândirii antimetafizice a lui Richard Rorty, filosoful oficial al verifobiei, o constituie dizolvarea distincţiilor fondatoare şi, implicit, a ierarhiilor axiologice pe care le facem plecând de la ele, toate problemele metafizice fiind, în acest fel, eliminate.

Trăim o epocă, a excesului de cuvinte/vorbire/comunicare. Există un excedent nemaiîntâlnit în istorie de cuvânt mai ales rostit, dar și scris. Este momentul să ne reamintim faptul că funcția cuvântului de exprimare sau reprezentare poate propaga în egală măsură binele și răul, binecuvântarea sau blestemul, viața și moartea. Voi încerca să desprinde de la Marii Părinți ai Bisericii, care s-au ocupat cu acest subiect (în special Sf.

Intervenția noastră își propune să (re)aducă în atenție câteva aspecte ale relației dintre rostirea individuală -- în fața unei comunități mai mari sau mai mici ori destinată unui public nevăzut și, în general, necunoscut -- și sensul cuvântului articulat.

"Cartea pentru urechi" (definiția lui Gusti pentru Radio) presupunea transmiterea orală a unor conținuturi formative. "Transmițătorul" avea conștiința latențelor semantice ale cuvintelor și ordinea ideilor, care, împreună, indicau aceeași direcție, același sens pentru toți receptorii.

Lucrarea încearcă să sesizeze ce se întâmplă cu actul comunicării atunci când adevărurile ne copleșesc. Există situații, și nu puține, în care obsesia individului pentru adevărurile sale, la care tine și pe care le apără, împiedică sau denaturează o comunicare normală între persoane. Chiar, sau mai ales, la nivel de personalități recunoscute din anumite domenii. Cu ilustrații pe care le credem pertinente și provocatoare (Descartes, Kant, Einstein, Dali, Dostoievski sau Tolstoi), vrem să argumentăm drumul sinuos și plin de peripeții al comunicării în situații limită.